Praga 6 – Berlin 1

În ultima zi în Praga am fost la muzeul comunismului. Pentru cineva care a trăit foarte puţin în comunism aşa ceva e fascinant de văzut. O data, pentru că nu mai găseşti o societate comunista în Europa şi în al doilea rând pentru că s-a întâmplat atât de recent din punct de vedere istoric şi au ramas atâtea urme în societatea contemporană. Am aflat acolo ca punctualitatea poate fi o armă şi că arta poate fi centralizata. Şi am vazut “entuziasmul” general al populatiei pentru magnificele idei revoluţionare ale lui Lenin şi Marx, entuziasm prevalent în arta comunistă şi în avântul muncitoresc al proletariatui. Până şi copii cu vederea lor simplă reuşesc să vadă noua cale luminoasă a comunismului şi sunt într-atât de hotărâţi să păşească pe Noul Drum încât nu şovăiesc să işi ia mintea de la joacă şi să ucidă un soldat fascist atunci când se iveşte ocazia. Minunat, nu-i aşa?
Ok, a trebuit apoi să fug să iau autobuzul spre Berlin.
Când am ajuns în Berlin şi după ce am mers o oră aiurea am dat de gazdele mele şi anume Project Volunteering. Ăştia sunt câţiva oameni care au pus fiecare cont la cont şi au închiriat un apartament în Berlin pentru a fi folosit în special de couchsurferi sau oameni care încă işi cauta un loc stabil. Ideea mi se pare absolut grozavă. Mulţi oameni vin acolo şi în general toţi se distrează de minune. E un prilej grozav pentru fiecare de a cunoaşte oameni noi. Când am ajuns eu, tocmai pregateau cina şi se jucau un “drinking game”. Jocul acesta mergea aşa: Se ia un pachet de cărţi de joc şi se stabilesc unele reguli care trebuie îndeplinite când apare o anumită culoare sau cifră. Apoi, fiecare pe rând trage o carte şi el şi ceilalti execută regula stabilită. De exemplu fiecare trebuia să silabiseasca ultimul cuvânt din ce spunea s-p-u-n-e-a. Dacă apărea 6 atunci trebuia să alegi un subiect despre care alţii trebuiau să spună ceva: cum ar fi ţări cu R : România, Ruanda, Rusia etc.. Sau dacă apărea cartea cu numărul 3 atunci trebuia să iei 3 guri de bere etc. Dacă uitai să respecţi regulile erai “pedepsit”, de obicei cu mai multă bere. Pe lângă asta exista cartea lui Dumnezeu ce îi permitea celui care o trăgea să poată schimba regulile. Un joc foarte simplu şi distractiv de jucat în grupuri care beau multa bere .
Vreau să punctez câţi americani am intalnit pe drum până acuma. Şi anume, o grămadă. De fapt şi Stuff White People Like declară că pe locul 19 este “Traveling”. Se pare că Europa e un fel de Mecca a studenţilor americani albi care pleacă măcar o dată în viaţă în pelerinaj aici. Foarte bine, mult mai bine decât litoralul nostru sau televizaurul. Oricum ce mă distrează la americani sunt ticurile lor verbale. “It’s like that shit I mean you know, whatever” nu are voie să lipsească din americana colocviala. Cu fraza asta reuşesc să spuna ceea ce e mai important şi imediat inţelesul devine clar pentru ceilalţi americani. Aşa orice substantiv e un fel de “that shit” şi când nu e clar atunci e “like, you know, I mean.. “ şi dacă nici aşa nu e clar atunci e cu siguranţă “whatever”.